sâmbătă, 26 aprilie 2014

Ca să adormi...

hai să-ți spun povestea cerului:

mințea pe pământ
că noaptea nu-i aparține,
că stelele-l alungă
ca luna să-și desfete orgoliul
cu trecerea timpului.
mințea
în timp ce norii i se strângeau 
în coșul pieptului
și-l priveau resemnați
în alb înghețat,
în ploi deșteptate-n sevraj.

ceru-și mințea
așteptarea
cu albastrul senin
din privire,
în timp ce viermii-i mișunau prin vintre.

de atunci
se tot lasă înghițit de anotimp
și nu mai simte,
cum cu fiecare clipă ce trece
tot pe el se minte. 


hai să-ți spun povestea cerului.
Care cer?

_______________________
la margine...

miercuri, 16 aprilie 2014

inventar

rămân urme
reci,
șoapte stinse
și haos în gene.

rămân 
două brațe
amputate
și amar în piele.


(mă) strâng
resturi de cer
și 
(îmi) rămân
goală. 

_____________
fragmentat.

miercuri, 9 aprilie 2014

incognito.

dincolo de greutatea pleoapelor,
dincolo de tremurul din voce,
dincolo de goana din tăcere,

se zbate un gând.

și-l leg de capete, 
îl arunc în uitare,
revine-nsetat,
îl calc în picioare.
îl dezleg,
îl ascult,
îl sufoc
cu dor 
și dispare.


degeaba.

se hrănește din goană, 
și se-ascunde-n tăcere,
îmi cutremură pleoapele
când îmi curge prin vene.

__________________
în derivă.

sâmbătă, 5 aprilie 2014

sieși

până și visele mi s-au trezit la viață.
au propriul maraton
de deziluzii, temeri și răni 
cu care
noaptea-mi astâmpără
nevoia de somn.

se mimează.

d-aia pielea se-ncăpățânează
să păstreze pori deschiși
prin care timpul
să simtă tremurul
anesteziat de cer.

pielea-i murdară
rănile-s deschise
din nopțile promise
a început să
doară.
________________
masochiști.