mut III.

1

2

2,3

mi-au scăpat unghiile în piele

2,5

mi-am adunat golurile și-am prelins în mare

ploile din colț de ochi

2,7

mi-am stins oftatul cu ultima gură de lună

și-am așteptat ca soarele să-și strângă razele-n mijlocul pieptului

cât să lumineze-n capăt de lume.

2,9

pleoapele și-au pierdut plumbul

și și-au așternut în vârf de gene strigătul nopții

3.

mi-am înecat cerul. 

Ca să adormi...

hai să-ți spun povestea cerului:

mințea pe pământ

că noaptea nu-i aparține,

că stelele-l alungă

ca luna să-și desfete orgoliul

cu trecerea timpului.

mințea

în timp ce norii i se strângeau 

în coșul pieptului

și-l priveau resemnați

în alb înghețat,

în ploi deșteptate-n sevraj.

ceru-și mințea

așteptarea

cu albastrul senin

din privire,

în timp ce viermii-i mișunau prin vintre.

de atunci

se tot lasă înghițit de anotimp

și nu mai simte,

cum cu fiecare clipă ce trece

tot pe el se minte. 

hai să-ți spun povestea cerului.

Care cer?

_______________________

la margine...

incognito.

dincolo de greutatea pleoapelor,

dincolo de tremurul din voce,

dincolo de goana din tăcere,

se zbate un gând.

și-l leg de capete, 

îl arunc în uitare,

revine-nsetat,

îl calc în picioare.

îl dezleg,

îl ascult,

îl sufoc

cu dor 

și dispare.

degeaba.

se hrănește din goană, 

și se-ascunde-n tăcere,

îmi cutremură pleoapele

când îmi curge prin vene.

__________________

în derivă.

sieși

până și visele mi s-au trezit la viață.

au propriul maraton

de deziluzii, temeri și răni 

cu care

noaptea-mi astâmpără

nevoia de somn.

se mimează.

d-aia pielea se-ncăpățânează

să păstreze pori deschiși

prin care timpul

să simtă tremurul

anesteziat de cer.

pielea-i murdară

rănile-s deschise

din nopțile promise

a început să

doară.

________________

masochiști.