miercuri, 9 aprilie 2014

incognito.

dincolo de greutatea pleoapelor,
dincolo de tremurul din voce,
dincolo de goana din tăcere,

se zbate un gând.

și-l leg de capete, 
îl arunc în uitare,
revine-nsetat,
îl calc în picioare.
îl dezleg,
îl ascult,
îl sufoc
cu dor 
și dispare.


degeaba.

se hrănește din goană, 
și se-ascunde-n tăcere,
îmi cutremură pleoapele
când îmi curge prin vene.

__________________
în derivă.

Niciun comentariu: