.pmit

Știi unde începe timpul?

În aortă.
Când simți că se dislocă temeri,
suflet,
dor,
dar mai ales furie
supurează din toate îmbinările
de parcă i s-a hrănit nimicul
care
se dilată-
n ochi,
arde prin pori
și
se-ascunde-n negru

Sunt pași pe care
i-am strivit oarbă
cu pumnii încleștați
și buze crăpate

îmi miros urmele
până-mi pierd căldura

au fost gânduri
acum sunt tenebre
și furie
închisă-n
aortă


____________
ca o cameră de luat vederi. pe beznă. fără infraroșu

pendul.

mi-e atât,
dar atât
de
dor
de tine...

cel mai frumos om.

______________
e acolo tot timpul.

brațe.

somn.

suflet.

miopie

e amuzant cum umbrele 

se dezbracă de noapte,

mi se lipesc de tălpi

și-mi numără pașii

ca nu cumva

să-mi piardă

urma

când soarele fuge-n asfințit. 

apoi

se-nghesuie mioape

în restul de suflet,

respirându-mi pielea

fără contur. 

_____________

ecou. 

criterii de selecție.

doi ochi miopi,

două brațe goale,

gene mâncate de scrum,

buze crestate de soare,

larmă-n gânduri

și unghii roase din carne.

te văd în oglindă

și parcă nu sunt. 

racordaj.

nu-i nimic.

praful adapă genele cu vid,

se scutură de mine

și-mi adoarme pe stern.

doar

ochii-și deschid pupilele în mijlocul gândurilor

și se hlizesc ironic la handicapul timpului,

în timp ce
oasele se strâng în ghem

și-mi cuibăresc în cioturi negrul nopții.

s-a ales praful

cu mine.

_________________________
de mult nu mai e despre tine.