miercuri, 8 iulie 2009

atât.

sintagma dulce..
imi rapesti si ultimul suflu
de viata,
captiv in randuri nescrise.
astept doar un
strop din picurii tai de ploaie,
pentru a-mi astampara
setea
din fiecare nerv:
de timp;
de loc;
de tine.

de..vreme.

3 comentarii:

Anonim spunea...

ma întreb de multe ori,un fel de a ma trage singura de gulerul cămășii: gândurile mele sunt ale mele?exista un univers comun al gândurilor pasagere care se plimba de la o minte la alta....

radu narcis spunea...

cand eram eu mic, poeziile se faceau cu rima. erau rime d-alea imbratisate, incrucisate si nu mai stiu cum. a evoluat atat de mult poezia? i'm not mocking you.

cafeavecsourire spunea...

mi-era dor sa te citesc :)

numai zambet, numai bine.